umbre

ceva de măr, ceva de iarbă
începe toamna-n noi s-aștearnă
și umbra-i ademenitoare
vânează păsări călătoare
eu mai aștept să-mi crească fluturi
pe frigul strâns în așternuturi
și-n praful zilei care vine
ceva din iad, ceva din tine
cerul crăpat spre dimineață
se zbate-n vinețiu și-n ceață
și-n mine spaimele-și răstoarnă
ceva sărat, ceva de toamnă
cu flori și stele de pământ
te chem, tristețea să-ți descânt
să mai găsești printre ruine
ceva străin, ceva din mine
mai arde vara-n noi mocnit,
în faguri dulcele strivit
și simt în umbra mea întreagă
ceva de măr, ceva de iarbă