tot mai măsor zăpezile cu pașii
secundelor ce-și frâng aroma-n ceață
bucăți de cer de iarnă se dezvață
și-aripi își uită-n noi- străinii, lașii
și pe furiș se face primăvară
am prescurtat cuvintele de dor
tu mai visezi? eu doar întâmplător
și iar, sub pleoape, iarba o să doară
re-nmugurește umbra ta-n poeme
și-ncepe vânătoarea de tăceri
nimic n-aștept, nimic nu ai să-mi ceri
noi- plânși în rugi, uitați printre blesteme
sunt pierderi mari, câștiguri inutile
sărman orfeu, ți-am fost euridice
și tot ce sunt de mine se dezice
zăpezi am fost și poate chiar iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu