crud(ă)

Desprinde-mă din somnul tău, din vise,
alungă-mă și pierde-mă din gânduri,
să mă descoperi crudă și reală
în stângăcia din aceste rânduri.

Am dus pe trup înlănțuite aripi,
prin smoala nopții-am luminat frumos,
ți-am respirat sălbaticele câmpuri
și taina de descântec dureros.

Te-am rupt din mine-adeseori cu groază,
te-am chinuit cu versul meu nătâng
dar ai crescut cu înmiite ramuri
și-ai înflorit sub umărul meu stâng.

Arhitecturi bizare-am dus în palme
să te clădesc pe țărmuri de pripas,
mai mult te-am năruit, moloz iubirii
i-am dăruit cu fiecare pas.

Mă-ntorc învinsă-n fostele duminici,
închipuind un anotimp mai calm,
ți-a fost ușor când fără tresărire,
crud, mi-ai semnat neliniștile-n alb?