2011-08-06T16:32:16.028+03:00

te mai simt, uneori, cum te-așterni

în lumina aspritelor ierni.

fluturi albi de mătase subțire

te ating și încep să se mire



și nu știu cărui vis să te ceară,

trupul tău sub zăpezi să nu piară.

și neliniștea-mi mângâie ochii,

frig în pași, nu mai știu să m-apropii.



mâna grea, aburind de iubire,

ar mai vrea mâna ta s-o respire

și a pâine în cer să miroasă,

Dumnezeu să te-ntoarcă acasă...



și să cadă în iarnă doar flori-

colorate și calde ninsori...

aiurarea prin suflet îmi trece,

fără fluturi e vară și rece!

elena chiriachttp://www.blogger.com/profile/10125186314702417033elena_giurgiu2007@yahoo.com17tag:blogger.com,1999:blog-3381871502513427880.post-71976603637280515582011-08-04T20:59:00.006+03:002011