2011-08-11T17:53:36.368+03:00
adeseori, când mi-e de tine
dor,
sunt ploaia-n care te-arunci
dezlănțuit,
îți mângâi umerii rotunzi și
goi,
ochii senini pe care i-am
iubit.
și te cuprind, și te adun în
brațe,
întârzii stropii grei pe gura
ta,
ca amețit
de-atâta-mbrățișare
spre alte ploi să nu mai poți
pleca.
fără să știi că ploaia e de
lacrimi,
fără să știi că-n ochii mei te
scalzi,
ai să rămâi sub șiruri de
suspine
și sarea lor amară ai s-o
rabzi.
iubitul meu, sunt ploaia care-o
clipă
îți spală trupul în iubirea
ei,
primește rătăcirea ei
și-ndur-o,
chiar dacă n-o mai știi și n-o mai
vrei!
elena
chiriachttp://www.blogger.com/profile/10125186314702417033elena_giurgiu2007@yahoo.com2tag:blogger.com,1999:blog-3381871502513427880.post-47218766597920398032011-08-10T21:58:00.000+03:002011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu